Iubire, mă mână

Posted on December 4, 2013

0


Noiembrie al meu o fo’ luna aia luminată
De dimineţile în care casa-mi toată
Respira mireasmă tandră de gutuie coaptă.

Şi eu cu mâinile-ţi frângeam gutuia,
Iar tu în griji priveai, iubindu-mi huma,
Aşa că eu mai tare degetele-mi adânceam în pulpa-nfierbântată
Să ne rup o rază de gutuie coaptă.

Când, în sfârşit, mi-a răsărit un ia d’aici
Te-ai luminat ş-ai simţit că nu e loc de griji.

Ce-i un deget fript când sufletu-mi iubire
Mă mână
Să respir?