Urma – varianta a II-a

Posted on December 13, 2013

0


Aş vrea să merg în vânt,
Tălpile-mi rădăcini în cer să prindă,
Iar când din picioare dau, mergând,
Un șuierat să te cuprindă
Și gândurile-ți, toate,
De pe pământ să se despindă,
Și-n inimă să ți se cuibărească
O(h),
Dorință…
Să vrei și tu să te înalți.
Ca să privești,
Din altă perspectivă,
Că mersul pe pământ e simplă dâră-n tină,
Pe care norul, când suspină,
Ţi-o şterge, pentru că n-ai lumină,
Peste pas să pui
O(h),
Copertină…
Şi, astfel, să creezi
Urme demne de urmat,
Date de cer, neadâncite-n tină,
Pe care
Omul,
Ploaia,
Vântul,
Nu le nimicesc
Pentru că sunt zdrobiţi
De-a ta lumină-nchisă-n pas.

Pasul în vânt e tot ce ţi-a rămas.