Nu păşi pe tărâmul deznădejdii

Posted on May 28, 2014

0


Nu păşi pe tărâmul deznădejdii,
Oricât s-arată el de luminat,
Oricâte-s uşile închise,
Oricâte poveri ai singur de purtat!

Nu eşti uitat!
Ridică-ţi ochii întristaţi şi
Plângi în Soare,
Lasă durerea să te-aducă în genunchi,
Dar nu mi te lăsa,
Chiar de speranţa doare.
În deznădejde n-ai ce căuta!

E un tărâm răpus de suferinţă.
E un tărâm uitat, unde uitarea doare.
E un tărâm în care ochii plâng,
Dar pentru ei nu există-un Soare,
Iar sufletu-ţi mai tare va cădea.

Nu eşti uitat!
Adu-ţi aminte,
De Om te faci,
Sufletu-ţi, de sus, spre desăvârşire
Va fi ghidat.