Ascultă vocea mută a durerosului destin

Posted on December 18, 2014

0


De eşti, cu-adevărat, destin
În faţa ta, neputincios, mă-nchin.
Degeaba plâng,
Degeaba doare,
Voia ta e mai presus de oameni.

Nu cruţi,
N-aştepţi,
Iar când loveşti simt cum viaţa-n mine
Moare.
Tu, taină a legilor cereşti,
Care-i vrei pe oameni Oameni,
Tot tu eşti ‘cela ce-i înveţi
Că-i mai bine pentru sine să facă omul
Ascultare.