Îngenuncheată

Posted on October 24, 2015

0


În glasul tău, eu, mai aud o voce,
E un suspin adânc ș-ascuns,
E jale mare și în ochii-ți,
Deși deschiși, închiși de mult.

E hău și beznă mare,
Iar glasul tău doar eu,
Cu-adevărat, îl mai ascult.
Tu, îmi vorbești de mult în lacrimi,
Cuvântu-ți, durerii s-a supus.

De ai ieși din timp
Să te privești din veșnicie,
De-ai mai putea să te auzi,
Pe veci ți-ai duce fruntea
Și genunchii…la pământ.