Liniștește-te

Am căutat liniștea. Ș-atâta am tot căutat-o-n mine, M-am coborât din munți de frici, M-am adăpat de la izvoare Cu iubire. Am oblojit rană cu rană, Din copilărie, I-am iertat pe toți și m-am iertat, Fără s-aud, Cum țipă sufletul în mine. Ce... Tot cauți liniștea? E departe, omule, de tine. Ca adevărul, ea, Vrea … Continue reading Liniștește-te

Advertisements

Încotro?

Trebuia să mă pierd Ca să te întâlnesc? Trebuia sufletul, Trimis la închisoare, Să strige după un înger Salvator, ca tu, înger, A mea salvare, s-ajungi Să mă iubeşti? Dar eu... Să nu pot! Iubirea se aşterne doar în sufletul curat Şi luminat cu Tot. Trebuia, înger, Cu iubirea ta, mai multă Decât iubirea salvatoare, … Continue reading Încotro?

(Tu ştii) Către el

Ştiu, ar trebui să-ţi scriu doar cu necuvinte. De fapt, tu ştii deja. Nu ţie ar trebui să-ţi scriu, Doar că aşa-i mai sincer şi tot aşa află şi ei Ce simte-un suflet car' s-a bătut, sufletul meu, Întunecat de suferinţe - un suflet abătut De la ce i s-a dat să-nfăptuiască şi să fie pe Pământ. Ştiu, … Continue reading (Tu ştii) Către el

Eroi ai iubirii divine

În minciună şi din minciună m-am născut, Pe când tu-ai fost ales să fii doar adevăr. Întreaga-mi viaţă-n întuneric am trăit-o, Deşi simţeam încet că mă omor - de asta, Poate, m-am luptat atât să mă ridic, să zbor: De mică-n mine am găsit un înger orbitor. De fapt eu mint: nu pentru mine am luptat, Aşa … Continue reading Eroi ai iubirii divine