Nu există singurătate mai mare

Nu mori tu când vrei! Viaţa-ţi Nu îţi aparţine. Iar dacă, totuşi, vrei, Lumina înseamnă c-a murit De mult În tine. Ah, tu, moarte, Plecare mai departe, De ce i-atingi pe-ai mei Când visele încă respiră?, Când promisiunile unui viitor Mai bun Clădesc în suflete cetăţi De Lumină. Ah, tu, Doamne, Ştiu că nu semeni … Continue reading Nu există singurătate mai mare

Advertisements

Adevărul adevărului

Tu ştii, străine, că adevărul e ceva ce vine de dincolo de tine? şi...   nu-ţi aparţine! Adevărul se primeşte. E ceva ce se-nsuşeşte. Nu se gândeşte, ci pur şi... simplu se trăieşte! Tu ştii, străine, că adevărul n-ajunge la tine dacă-ţi pui smoală pe tine? şi... făr' să ştii, nu mai vezi bine! Iluzia … Continue reading Adevărul adevărului

Să nu mori înainte de moarte

Din moarte scriu, căci încă nu am renăscut, deşi am fost întoarsă spre lumină. Eu am murit şi voi nu m-aţi văzut; nu aţi văzut că-n spatele privirii zăcea de fapt un înger decăzut, golit de-a sa lumină. Am dat şi am să dau până la moarte, c-aşa-mi urlă sufletul în mine Şi pe măsură ce … Continue reading Să nu mori înainte de moarte